Am văzut filmul Octav acum ceva timp, și cred că cel mai bine l-aș descrie prin emoțiile pe care mi le-a stârnit – nostalgie și un dram de tristețe, dar și optimism. Am concluzionat că, în orice punct al vieții te-ai afla – iar eroul filmului are 84 de ani – lucrurile sunt ok, atâta timp cât poți păstra măcar un pic din bucuria și inocența copilăriei.
Octav are nevoie să treacă printr-o serie de întâmplări pentru a redescoperi copilul din el – să se întoarcă în satul natal, pentru a revedea casa și locurile de acolo, după ce recâștigă, la finele unui proces lung și obositor, casa părintească, pe care își dorește să o vândă. De aici o serie de amintiri și întâmplări care îl ajută să redescopere copilul despre care vorbeam.
Ce e fain la acest film este că, dincolo de ceea ce se întâmplă pe ecran, nu poți să nu faci o trecere către tine și propria viață – te determină să revezi și să reanalizezi propriile amintiri.
E o replică pe care am reținut-o la un moment dat, nu foarte exact, din păcate, dar ideea este că viața noastră, a tuturor, este ca o piesă muzicală, și fiecare amintire rămâne cumva, acolo, indiferent de tipul ei. Nu poți să ștergi o notă dintr-o piesă muzicală pentru că îi strici echilibrul – la fel cum și propriul nostru echilibru poate suferi atunci când vrem să ștergem o amintire…
Am plecat cu o avanlanșă de sentimente de la acest film care are, totuși, așa cum spunea și Marcel Iures, o poveste clară, frumoasă, deloc alambicată. Trebuie să îl vezi pentru a înțelege ceea ce spun și chiar te încurajez să o faci.
Mai multe nu o să îți spun, dar îți pot povesti câteva lucruri pe care le-am aflat la Conferința de Presă ce a precedat difuzarea filmului în cinematografe:
- Regizorul Serge Ioan Celebidachi este fiul celui mai mare dirijor român – Sergiu Celibidache. Serge Ioan Celebidachi a realizat un film despre tatăl său, “Grădina lui Celibidache”,
- regizorul Serge Ioan Celebidachi are acest film în minte încă de la vârsta de 19-20 de ani, când, împreună cu coscenaristul James Olivier și-a propus să explorăm trecutul, să ajungem la o evaluare a timpului, având și multe persoane în vârstă în jur,
- Marcel Iureș a fost cel cu ideea de a-l juca pe Sergiu Celibidache, pentru a umple personajul cu ceva mai mult,
- Asemănarea incredibilă dintre personajul Octav și marele Celibidache se datorează machiajului, spune tot Marcel Iureș, dar eu cred că marele aport aici este chiar al actorului,
- Casa în care se întoarce Octav – a părinților lui, este Vila Golescu din Câmpulung – exteriorul. Filmările au fost realizate la Buftea,
- Copiii, toată lumea a fost de acord, aduc un plus de autenticitate poveștii,
- Vladimir Cosma, cel care a compus coloana sonoră, are peste 400 de filme în potofoliu,
O descriere care mi s-a părut elocventă:
Un film de calitate, cu imagine excepțională și o muzica frumoasă. Am adunat valori de la Marcel Iureș, Victor Rebengiuc la Vladimir Cosma care a compus coloana sonoră care are peste 400 de filme în potofoliu. Avem un film care este oarecum atipic în peisajul românesc, dar care se adresează sufletului. Este un film care reprezintă hrană pentru suflet.
Adela Vrânceanu-Celibidachi, Producător general
Trailerul:
elena says
03/11/2017 at 13:24Eu atata va spun: mergeti la cinema sa-l vedeti; nu pe net, printre reclame si alte alte lucruri; “inchideti telefoanele mobile” si mergeti la cinema sa vedeti Octav 🙂
Florin Borceaa says
12/03/2019 at 17:35Filmul asta mi-a placut super mult, dar nu a aparut inca la mine in oras. 🙁