Nu-mi amintesc când le-am văzut pentru prima dată.
Probabil când m-am mutat în Titan, în timp ce exploram parcul, pentru că era iarnă și frig, iar cineva făcuse un apel către cetățenii care ajung în parc să aducă și ceva mâncare pentru lebede și mai ales pentru rațe, că primele se mai descurcau.
Așa am început eu să circul iarna cu pâine la mine.
Erau doar trei în acel moment și îmi era tare milă de ele. Păreau într-un mediu rece și nefamiliar, lumea se uita la ele ca la urs (sau la lebede, na, nu-s chiar pe toate drumurile la București cel puțin), le era poate și foame, dar dincolo de orice, îmi era milă pentru că, din nu știu ce motiv, păreau prizoniere într-un fel de țarc din fața Insulei Rațelor.
Un paznic mi-a spus că lor și unor rațe care-și făceau veacul în același perimetru li se tăiaseră aripile pentru a nu putea să zboare, să le admire lumea într-un loc fix. Nu am verificat informația. Nu știu dacă e adevărată. Cert este că anul trecut ori au găsit ele o portiță de scăpare, ori au fost lăsate în pace, așa că circulau bine-mersi pe tot lacul și se pare că le plăcea mai mult zona opusă celei de reședință. Care e și zona blocului meu, așa că le vedeam zilnic (merg în fiecare zi pe jos prin parc la metrou Titan).
Anul trecut, după o perioadă în care au stat mai mult pe insula lor, au apărut din nou pe lac cu o surpriză.
Aveau pui! Erau mici, gri, foarte simpatici, nu-mi aminteau deloc de povestea Rățuștii urâte care mă făcuse să cred că puii de lebădă sunt urâți. Nu erau urâți, erau însă foarte diferiți de părinții lor. Aveau aceeași grație și erau foarte atent monitorizați de cei doi.
Uite-si și aici, la câteva săptămâni distanță. Crescuseră deja un pic și erau și mai frumușei:
Nu m-am putut abține să nu observ diferența față de rațe, ai căror rățoi stăteau bine-mersi la soare, în timp ce domnul lebădoi participa activ la creșterea tinerei generații.
La sfârșitul anului trecut, prin septembrie este de fapt făcută această poză, micuții din imaginea de mai sus, rămași doar 3, din păcate, se transformaseră în niște adolescenți timizi, păstrând coloritul cenușiu, din ce în ce mai estompat deja. Se plimbau în gașcă cu părinții și din câte îmi amintesc și cu lebăda single, cea de-a treia (bine era să fi avut și ea o pereche, dar…).
La un moment dat, în iarnă, au dispărut. M-am mirat, era prima iarnă de când sunt aici când le duceau în altă parte și am așteptat cu nerăbdare întoarcerea lor. Lucru care s-a întâmplat undeva prin aprilie și tot prin aprilie am remarcat că tineretul și lebăda singură se separasera de cei 2, aceștia din urmă făcându-și veacul pe insulă, în timp ce restul se plimbau pe lac.
Două luni mai târziu am înțeles că bănuiala mea era adevărată. Au apărut din nou pe lac, dar nu singuri, ci însoțiți de simpaticii aceștia mici, care deja au crescut un picuț:
Ceilalți au format o gașcă nouă și preferă și ei partea mea de lac, îi văd în fiecare zi aliniați pe malul lacului, de această dată scapați de penajul de pui. Sunt albi și ei, cred că la anul vor avea pui la rândul lor.
Nu știu dacă ai avut răbdare să citești până la capăt… dar eu mă bucur că am deja povești din Titan de spus, întinse pe mai multă vreme. Simt că aparțin cartierului care mi-a fost drag chiar înainte de a mă muta aici :).
tataiemicu says
29/09/2016 at 09:38Puii din 2015 sunt patru si pui fac abia la anul ce vine(chestie de maturizare sexuala), iar cei de anul asta sunt 5 si sunt mari si frumosi
Anita says
31/05/2017 at 21:27Lebedele adolescente au o viata riscanta la noi. Deja ati remarcat ca- la un moment dat- au “ramas doar trei”. Evident ca au fost mai multi. Ce s-a intamplat cu ceilalti? Pai, ce sa se intample… ce se intampla si cu ratele salbatice de pe lacurile din Bucuresti —nu observati ca numarul lor nu creste, desi mereu scot pui?
Odata , intr-un parc, venise un cetatean sa-mi propuna ceva rata, dar i-am spus ca nu imi place carnea de vanat, ca e prea tare.
S-or fi gandit c a puii au carnea mai frageda…..acu, iaca disparura 8 pui de lebede ….(s-a observat acum pentru ca fusesera dati la tv, se aflase de ei , or fi vrut sa-i filmeze din nou si….
Asta e. ati uitat de mancatorii de lebede care au oripilat vestul? De aici erau.
Iulia Stancu says
01/06/2017 at 12:40Of, am pozat si eu cei 8 pui de lebada… Acum cateva zile am ocolit lacul in speranta ca ii voi vedea, am sperat ca sunt pe undeva totusi, desi am reperat lebedele pe care le stiam. Ce s-a intamplat cu ei am vazut la TV 🙁