Viena inceputului de secol XX

Un alt post de pe primul blog de Bucuresti. Sper sa va placa.

Raman, de fiecare data, cu diverse impresii dupa vacante, pe care incerc sa le completez ulterior, dupa ce imi mai trece amaraciunea ca vacanta a luat sfarsit si trebuie sa ma apuc de lucru.

Anul acesta a fost Viena inceputului de secol XX. Epoca de dupa moartea lui Elisabeth of Austria (in 1898, daca imi amintesc bine), cunoscuta ca Sissi (in special dupa filmul cu acelasi nume cu Romy Schneider in rolul principal) figura dominanta a trecutului, dar si prezentului, austriac.

Cei 20 de ani dinaintea razboiului inceput in 1918 au fost o perioada care a atras atentia asupra Austriei – arta, cultura si istoria Vienei in acea vreme bucurandu-se de un imens interes, fara precedent pana acum. Gustav Klimt este una dintre figurile centrale ale vietii culturale austriece din acea perioada. Nu am sa vorbesc insa despre Klimt, nu in acest post.

Mi-au atras atentia ieri cuvintele scriitorului Stefan Zweig, care a crescut la Viena chiar inaintea inceputului secolului despre care vorbeam:

“Burgtheater, Teatrul Curtii Regale, a fost pentru vienezi, pentru austrieci, mai mult decat o scena unde actorii jucau. Era microcosmosul care oglindea macrocosmosul, o reflectare vie a modului in care societatea se percepea pe sine. Actorul acestui teatru era un model pentru public : cum sa se imbrace, cum sa intre intr-o incapere, cum sa converseze, ce cuvinte sa foloseasca si ce cuvinte ar trebui evitate. In loc sa fie un mod de distratie, scena era un ghid viu de buna purtare, un ghid al pronuntarii corecte; un respect deosebit era acordat oricarui lucru care avea cea mai mica legatura cu Teatrului Regal. Primul ministru sau cel mai mare magnat puteau sa treca prin Viena fara ca nimeni sa intoarca capul; dar un actor sau un cantaret de opereta erau recunoscuti de fiecare vanzatoare si de fiecare vizitiu” (imi cer scuze, am tradus in graba, s-ar putea sa fie mici probleme aici).

Stiti la ce m-am gandit aseara, citind aceste randuri? La intrebarea retorica pe care mi-o puneam zilele trecute: oare de ce ei pot si noi nu putem. Ma gandeam la ce modele aveau vizitii si vanzatoarele din Bucurestiul de inceput de secol…sau ce modele au vanzatoarele, si…soferii de azi… Asa, doar ma gandeam.

Tags: vacanta la Viena