Sunt sigură că oricine ajunge pentru prima dată în Parcul Carol este atras de monumentul uriaș, aflat pe un deal (se numește Dealul Filaretului), dar puțini știu că el are o istorie complicată, desi destul de scurtă (fiind construit cu aproximativ 50 de ani în urmă).
O să încep povestea mea înainte chiar ca monumentul să fie construit.
Muzeul Militar și Mormântul ostașului necunoscut
în 1923, pe Dealul Filaretului se afla Palatul Artelor, ce găzduia Muzeul Militar Național. Atunci se decidea amplasarea în fața construcției a Monumentului Ostașului Necunoscut, ridicat în memoria eroilor ce s-au jertfit în Primul Război Mondial pentru reîntregirea neamului.
Tot atunci, în holul Muzeului Militar se amplasa o statuie reprezentându-l pe Regele Ferdinand I al României sub auspiciile zeiței Nike (Victoria).
Grav avariat într-un incendiu din 1938 și ulterior afectat de cutremurul cel mare din 1940, Palatul este demolat 3 ani mai târziu, rămânând doar o amintire. Iată și cum arăta acesta:
Intenția inițială a fost de a realiza un complex memorial – Cimitirul Eroilor Neamului – care urma să cuprindă: Monumentul Eroilor Neamului, Muzeul Militar, cimitirul (unde erau îngropați ofițeri morți în război) și clădirile administrative.
Era un proiect de anvergură, propus de Alexandrul Tzigara-Samurcaș, profesorul care a proiectat și clădirea Muzeului Țăranului, iar intenția era de a reconstrui monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi.
Era însă anul 1943, iar un an mai târziu intențiile sunt abandonate, pentru că sfârșitul războilui aducea pentru România o două orânduire.
O nouă destinație
Așadar, în 1943 planurile sunt abandonate, dar ideea prinde o altă formă.
Între anii 1959 și 1963 este realizată o nouă clădire, respectând în bună parte planurile inițiale (de aici cred asemănarea cu Monumentul de la Adamclisi): Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism.
Din păcate, Mormântul Ostașului Necunoscut nu își mai avea locul aici, fusese strămutat încă din 1958 în Mausoleul de la Mărășești.
Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a statului a găzduit până în 1991, rămășițele pământești ale multor militanți de frunte ai epocii, de la dr. Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu Dej sau C. I. Parhon (mormintele cărora se aflau chiar în centrul monumentului, în interior), și până la Ștefan Gheorghiu, Dobrogeanu-Gherea, Lucrețiu Pătrășcanu, Ana Pauker sau Leontin Sălăjan.
Istoria de după Revoluția din 1989
După Revoluție lucrurile nu se puteau decât complica pentru un monument dedicat eroilor socialiști.
Mausoleul este dezafectat, osemintele exhumate și îngropate în diverse cimitire… monumentul rămânând oarecum fără rost.
În 1991 este readus Mormântul Eroului Necunoscut, inițial pe aleea principală a parcului, reluându-și ulterior locul de drept lângă monument.
În 2004 o bucată din Parcul Carol, incluzând și Monumentul, este declasată de pe lista monumentelor istorice și dată în proprietatea bisericii, prin hotărâre a Guvernului Năstase, urmând ca monumentul să fie demolat sau mutat în Parcul Tineretului. Primarul de atunci (Traian Băsescu) se opune însă ideii și câștigă în justiție procesele cu autoritățile, așa că Mausoleul rămâne la locul lui.
În 2006 se sărbătorește Centenarul Parcului Carol, prilej ca Mormântul Soldatului Necunoscut să își reia locul din fața monumentului, iar acesta să primească denumirea de astăzi: Monumentul Eroilor Neamului.
Mâine o să vedem și cum arată acesta în interior – am reușit să fac câteva fotografii în una dintre rarele ocazii când monumentul este deschis publicului și poate fi vizitat.
Leave a Reply