Un blog despre locuri, oameni si evenimente din Bucuresti

Elefant.ro

Otopeni, poarta de intrare catre Romania

In urma cu ceva ani (cred ca aproximativ 5), am mers pentru prima data cu avionul pe cont propriu. Pana atunci nu avusesem ocazia sa imi dau prea bine seama cum sta treaba, pentru ca, mergand in interes de serviciu, cineva se ocupa de transportul nostru la si de la aeroport.

Veneam de la Viena si nu mi-am imaginat ca lucrurile se pot desfasura asa intr-un aeroport international (eram, poate, influentata si de locul de unde veneam). Din fericire sunt foarte prevazatoare, asa ca bilete de autobuz aveam dinainte. Tot din fericire, am un obicei foarte sanatos de a nu lua niciodata taxiul dintr-o gara, mai ales in Bucuresti. Iar in mintea mea aeroportul tot o gara este. Asadar, nu trebuia decat sa ne urcam in autobuz. Singura problema era ca nu stiam unde e statia, insa nici prin cap nu ne trecea ca asta avea sa fie vreo problema.

Diversi indivizi au incercat sa ne “ajute”, insa si-au dat seama ca nu eram o paine de mancat, asa ca si-au vazut de ale lor. Am cautat un birou de informatii, insa puteam la fel de bine sa il caut in curte la bunica sau in propria locuinta – la fel cum nu am eu asa ceva in casa, nici Aeroportul Otopeni nu are. Diferenta e de vreo 6000 de turisti care trec zilnic pe acolo, daca am retinut bine. Vad un soi de gardian, si mi se pare mai safe sa il abordez pe el. Stiti cumva unde e statie de autobuz?.

Raspunsul vine prompt : Nu este acolo pentru a oferi informatii. Evident, nici birou de informatii nu exista, asa ca ne-am luat bagajele la spinare si am zis ca om testa noi toate iesirile, undeva trebuie sa fie si autobuzul cu pricina. Mi se pare ca trebuie sa cobori niste scari si pana la urma ne-am descurcat noi. Autobuzul tocmai pleca. Era deja seara si nu imi dadeam seama prea bine pana la ce ora circula. Programul la momentul acela nu era afisat. Am incercat sa o intrebam pe vanzatoarea de bilete daca mai circula autobuzul insa, ia ghiciti, nici ea nu era birou de informatii. Am stat, la noroc, si am luat autobuzul.

Per total, eu zic ca ne-am descurcat onorabil. Faptul ca stiam limba nu ne-a ajutat prea mult, avand in vedere ca nimeni nu era birou de informatii, asa ca nu erau prea vorbareti (si pana la urma aveau dreptate), insa eram romani descurcareti si care stiau de ce sa se fereasca. Pana la urma aeroportul era o gara mai mare, iar mersul cat de repede permitea bagajul, cu capul in jos si fara a fi dispusi sa ascultam nici un soi de “oferte” il exersasem deja de multe ori, eu cel putin cred ca il am in sange.

Ce faci insa daca nu esti roman, nu esti obisnuit sa fii cu ochii in patru in gari, de parca te afli in jungla africana si risti sa fii atacat de lei, si mai esti, poate, si credul in singura persoana care e prietenoasa cu tine si se ofera sa te ajute? Nu zic mai multe, pentru ca sigur va este familiar numele Yurika Masuno, japoneza care si-a gasit tragicul sfarsit la Bucuresti. Biata fata ar fi avut poate sanse mai multe in jungla, ca macar stia la ce sa se astepte!

Ce-i de facut? Mi s-a parut de-a dreptul hilar cand am vazut o emisiune intreaga la televizor, in ziua de dupa eveniment, in care un vajnic aparator al legii, cu nu stiu ce functii, se lauda cum au verificat toate taxiurile autorizate si au dat nu stiu cate amenzi, ba ca unul nu avea stergatoarele nu stiu cum, altul nu stiu ce bazaconie avea sau nu avea, altul nu purta centura… Nimic insa despre cei ce isi fac veacul prin aeroporturi, sau despre cei ce nu au autorizatie. Nu.

Eu zic ca asa nu se poate. Evident, putem sa spunem tuturor ca de fapt Romania e o tara safe, doar ca trebuie sa treci cumva de gara si aeroport. Credeti ca o sa creada cineva? Eu zic ca e cazul sa se trezeasca cineva care are puterea de a schimba ceva. Poate ca si aceasta actiune concertata a blogurilor care scriu despre calatorii va avea o mica contributie la aceasta. Pentru ca da, Otopeniul este poarta de intrare catre Romania, si ar trebui sa ne amintim de asta. Si ar trebui sa facem ceva, inainte de a fi prea tarziu. De fapt, pentru tanara japoneza chiar a fost prea tarziu.

Acest articol face parte din campania blogosferei turistice romanesti avand menirea de a trage un semnal de alarma asupra a ceea ce se intampla in Aeroportul International „Henri Coanda” Bucuresti, principala poarta de intrare in tara. Alaturi de acest articol, va invit sa cititi si articolele publicate astazi pe blogurile:

 

Imperator travel
FunTur
Placerea de a calatori
1001 calatorii
Drum liber
Gtd20
Travel with a smile
George2210
Alicee Traveler
Lumea mare
Wafu
Boo
Travel girls
The city break
Turism Market
http://www.viajoa.ro/altele/despre-reguli-nescrise-claritate-si-aeroportul-otopeni
Viajoa
Trans Ferro
Vulpitza
Airlines Travel

About the Author

About the Author: .

Subscribe

If you enjoyed this article, subscribe now to receive more just like it.

There Are 17 Brilliant Comments

Trackback URL | Comments RSS Feed

  1. Ioan says:

    Din pacate la noi nu te ajuta nimeni daca ai o problema. Si daca chiar iti spune ceva in afara de nu este treaba mea atunci acesta v-a fi: ‘ Mergeti in locul X si cereti acolo informatiile.’ De unde te vor trimite in locul Y si etc.

  2. Laurentiu says:

    Wow…eu sunt impresionat de numarul celor care si-au dedicat timpul liber scriind despre ‘eveniment’…sper ca odata si odata blogosfera sa creasca si sa aiba un cuvant mai greu in fata tuturor.

Post a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Top