Am mai scris despre Casa Memoriala Tudor Arghezi, de pe Strada Martisor, numarul 26. Dar cumva, revenind din intamplare asupra lui si a pozelor facute pe acolo, articolul de acum un an mi s-a parut incomplet, pozele pe care le-am facut acolo prea putin reprezentate, asa ca am spus sa revin asupra acestui foarte frumos loc din Bucuresti si sa va spun ceva mai multe despre el, din cele aflate de mine de acolo.
Lucruri pe care cu siguranta nu le stiam despre marele poet, alaturi de imaginea din fata ochilor mei, de casa taraneasca simpla si curata, m-au ajutat sa imi formez o parere, dar si sa imi doresc sa revin pe Strada Martisor, si ea cu un nume asa de frumos.
Cate ceva despre Tudor Arghezi, asa cum l-am descoperit vizitand Martisorul :
- la momentul la care a fost construita, casa se afla “dincolo de lume” si forfota orasului. Arghezi si-a dorit sa aiba un loc in care sa poata primi frumos prietenii, si sa petreaca clipe linistite alaturi de familie. La momentul respectiv insa, cartierul era departe de civilizatie: nu aveau apa, electricitate sau telefon, strada sau trotuar
- Arghezi s-a mutat la Martisor impreuna cu sotia Parascheva, in 1930 (terenul fiind cumparat in 1926), la momentul respectiv casa avand construite 3 din cele 18 camere de la sfarsit
- Viata persoanala a poetului a fost destul de tumultoasa: s-a calugarit la Manastirea Cernica in anul 1900, in 1905 a avut un fiu nelegitim, cu Constanta Zissu, pentru ca in 1916 sa isi gaseasca marea dragoste, pe Parascheva Burdea, cu care a trait 56 de ani si a avut doi copii, pe Mitzura si Barutu (care a murit acum doi ani la Arad)
- Tot la Casa Memoriala de pe Strada Martisor am gasit dovada ca Zdreanta, cainele din renumita poezie a lui Arghezi, a existat cu adevatat: mormantul lui se afla in curtea muzeului, la o aruncatura de bat de cele ale poetului si sotiei sale Parascheva
O sa punem si poze, nu inainte de a va spune, mai ales celor care nu locuiti in Bucuresti, pentru ca bucurestenii get-beget stiu ca fac cunostinta inca de la scoala cu Martisorul lui Arghezi (acum, in saptamana asta de Scoala Altfel sunt sigura ca a devenit neincapatoare), sa va indemn asadar sa vizitati Casa Memoriala Tudor Arghezi de pe Strada Martisor, care este o poveste in sine!
Va las cu poze si cu indemnul de a vizita Casa lui Arghezi primavara, in aprilie-mai, cand infloresc liliecii:
Acest articol face parte din campania “1001 locuri în București”
Aliceee Traveler says
03/04/2012 at 12:30interesant, inauntru nu e voie sa faci poze?
Iulia S. says
03/04/2012 at 12:32Nop, nu e voie. In Bucuresti e o obsesie cu pozatul in muzee, pe care nici eu nu o inteleg.
GBF says
03/04/2012 at 16:02frumoase locurile, frumoase si pozele. casa pare bine conservata, nu? e bine ca-i asa si-n acelasi timp ma mir, pentru ca atatea case vechi au fost uitate/distruse in bucuresti….
Iulia says
03/04/2012 at 16:43@ G.: foarte bine conservata :). Dar gradina este superba, o cam lasa in umbra.
Laurentiu says
04/04/2012 at 17:51Casa e superba..am fost acolo in toamna.
Cat despre poze in muzee, e oarecum corect sa nu ai voie sa pozezi si sa distribui materialul fara sa achiti o taxa.
Iulia says
04/04/2012 at 17:54Hmm… dar stii ce taxe sunt? Ca turist poti poza cu 50 de lei, ceea ce e rezonabil. Pentru distribuire trebuie sa faci nu stiu ce cerere si costa 1000 de lei sau ceva de genul. Exact nu stiu, asa am vazut ca e pe la toate muzeele.
Eu zic ca doar ei pierd, clar ar fi reclama gratuita.