Istorie care, din pacate, nu continua, spre deosebire de cea a multor alte locuri frumoase din Bucuresti, pe care incerc sa le adun intr-o rubrica pe acest blog. Pentru ca Parcul Ioanid nu mai exista. A ramas in mintea bucurestenilor, a ramas pe coperta unei carti, a scriitorului Bedros Horasangian… Bucurestiul nu mai are in acest moment un parc cu numele de Ioanid. Un secol si jumatate de istorie a ramas in urma, parcul se cheama astazi Ion Voicu, in amintirea unuia dintre cei mai mari violonisti pe care i-a avut Romania.
Istoria Parcului Ioanid a inceput in anul 1856, cand librarul si editorul George Ioanid cumpara un terenul de la marele aga Pana Babeanul, contra sumei de 2100 de galbeni. Ioanid transforma terenul intr-o gradina foarte frumoasa si apreciata la vremea respectiva. George Ioanid falimenteaza insa, terenul intrand in proprietatea fratelui sau Nicolae, care il lasa sa locuiasca in continuare acolo pana la sfarsitul vietii sale. Dupa moartea sa, terenul este vandut Primariei Capitalei (in 1910).
Primaria realizeaza un proiect important, “Blocul de vile si gradina publica Ioanid”, care a avut inca de la inceput o lotizare bine stabilita. In jurul parcului apare un cartier de vile, fiecare dintre ele cu vedere directa la parcul proiectat după tiparul scuarurilor englezești și al parcurilor franțuzești, în special Parcul Monceau din Paris.
Doctori, avocati, oameni politici sau membri ai vechilor familii boieresti romanesti cumpara terenuri aici. Adina Costinescu, sotia liderului liberal Emil Costinescu, Elena Sturdza-Scheianu, Simona Lahovary, familia Olanescu, Matei Bals si Zoe Manu, Vintila Bratianu sunt doar cativa dintre proprietarii terenurilor din zona respectiva.
In anul 2003, numele parcului a fost schimbat în Parcul Ion Voicu.
Indiferent de denumire, parcul ramane unul dintre cele mai frumoase ale Bucurestilor de ieri si de azi, o amintire a perioadei Belle Epoque (cea dinaintea primului razboi mondial). Interesant este ca nu doar parcul, ci intreaga zona este considerata unicat, cu un fond construit de valoare arhitecturala ridicata.
Va recomand o dimineata de sambata pe care sa o incepeti in Parcul Ioanid, admirand si vilele din preajma, si trecand usor catre Parcul Gradina Icoanei. La o aruncatura de bat este si Biserica Anglicana, pe care o puteti, de asemenea, admira.
Acest articol face parte din campania “1001 locuri în București”
Larisa says
02/04/2012 at 11:02Da, e unul din cele mai faine parcuri din Bucuresti. Si mie imi place tare mult. Nici nu stiam ca exista cu ceva vreme in urma, pana l-am descoperit intr-o zi de iarna cu multa zapada. Era parca desprins din poveste. Si de atunci am tot revenit de cate ori am putut :)!
Anda says
02/04/2012 at 16:40Vara, e o adevarata oaza de verdeata in centrul Bucurestiului, cum am scriu si eu aici: http://hai-la-bord.blogspot.com/2011/08/oaza-de-verdeata-in-centrul.html. E o zona linistita, unde poti scapa de agitatia orasului. Nu stiam istoria parcului.
Andrei says
06/04/2012 at 14:25Cred ca trebuia totusi pastrat numele original; daca nu de dragul istoriei atunci macar din respect pentru fondatorul gradinii .
Dar de-al naibii tot Ioanid am sa-i zic si-n continuare >:)
bedros horasangian says
03/08/2012 at 00:05descoper cu tainica bucurie ca mai exista oameni care se plimba prin bucuresti si descopera colturi mai tainuite.despre parcurile si gradinile din bucuresti exista mule pagini frumoase – e adevarat mai vechi – in potra chiar un capitolas,dar o plimbare tihnita face cit o lectura lunga. pacat ca se bate mingea si te calca biciclistii
anyway,
un gind de bine tuturor
bedros horasangian