Cum aproape toata dupa-amiaza am fost cvasi-sechestrati la domiciliu, din cauza de vreme rea, intr-un moment de avant muncitoresc cauzat de plictiseala (nu ma-ntrebati care poate sa fie legatura dintre avant si plictiseala, ca nu va pot da un raspuns valabil), asadar, intr-un moment de plictiseala am zis ca nu ar fi rau sa facem si noi ceva bun, mai ales ca toata saptamana am trait cu salata de rosii, branza Fagaras, morcov ras si multe alte minuni crude.
Bun. Ne-am apucat asadar sa facem placinta cu branza. Reteta ma tem ca nu prea a existat. Am pus cateva maini de faina neagra, o bucata de unt, un ou, ceva sare si un pic de drojdie in masina de paine si am lasat-o sa faca ce stie mai bine. Doar partea de framantat, pe care am lasat-o de doua ori. Pe urma am scos coca rezultata, am lasat-o vreo jumatate de ora sa creasca, am intins-o pe masa din bucatarie devenita absolut ocazional blat de lucru.
M-a cam dat gata faza asta cu intinsul. Am incercat sa imit miscarile pe care le facea bunica mea, si mi-am dat seama ca nu e nici pe departe asa de usor precum parea.
Dupa vreo jumatate de ora de sucit si intins, intins si sucit, am reusit sa am vreo 10 bucati de aluat, rotunde si bine intinse, pe care le-am umplut cu oua si branza de la tara.
De ce i-am spus placinta cu branza aproape bio? Pentru ca ouale si branza erau de la tara, faina era neagra si bio, untul de asemenea…
Iar rezultatul il puteti viziona mai jos… Da, stiu ca arata ciudat, nu prea cred ca aveau cum sa iasa albe si pufoase din faina neagra… Va asigur insa ca sunt muult mai gustoase decat par
Si va mai rog sa remarcati si stergarul, care-mi este tare drag, si pe care l-am primit in urma cu ceva timp de la o simpatica si admirabila doamna care se cheama Elena Udrea.

Si daca tot ajunseram la subiecte culinare, sa va recomand un blog de profil, relativ nou, dar care mie imi place mult – papabun. Eu numai cand ma uit pe acolo, asa, din avion, nu pot sa cred ca cineva poate sa faca asa minunatii. Iar cand am ajuns sa citesc tot procesul tehnologic pentru unele dintre retete, precum reteta de quesadilla, zau ca ma gandesc foarte serios daca nu sunt un esec total in acest domeniu si daca nu ar trebui sa inchid cu cheia bucataria, pretinzand ca e in renovare sau mai stiu eu ce…

da-mi adresa ta : vin sa degust placinta
Imi plac placintele cu branza! Daca ajungem aici mai devreme ma infiintam in bucatarie si uitam ca ma cam ingras.
Saptamana viitoare, negresit, amestec si eu faina, drojdie…
Hmmm, placintaaaaa, I love it. Cu atat mai mult cu cat e bio
@cineva93: din pacate, degustatorul principal (adica el), ajutat si de mine, au cam ras placintelele. e drept ca nu facusem multe, pentru ca nu prea stiam ce va iesi, daca va iesi.
@marada: asa sa faci, negresit!
@broscuta: ma bucur sa te vad iar pe aici