Daca tot v-am povestit si despre primul job, sa va povestesc si despre primul meu salariu. Salariu adevarat, nu maruntisurile pe care le-am mai castigat prin facultate de pe urma traducerilor sau a cate unei meditatii (destul de rare, nu eram chiar un copil descurcaret).
Vorbim de fapt despre ceva mai mult de un salariu, pentru ca prin nu stiu ce incurcatura nu am intrat din prima luna pe statul de plata, asa ca am luat totul dupa aproape 2 luni de munca. Si reactia, insotita de un hohot de ras in cor al celor din birou, a fost: “cum o sa cheltuiesc eu atatia bani”. Vorbim despre inceputul anilor 2000, daca imi amintesc bine prin 2001, cand banii erau “in mana”, adica stateam cu gramada de bani pe birou si ma minunam, intrebandu-ma cum o sa ii cheltuiesc.
Si i-am cheltuit. Oh, da, i-am cheltuit. In fiecare zi, timp de o saptamana, am mers la shopping. Pe atunci erau trei variante pentru activitatea asta: Cocorul, Oborul si Magazinul Unirea. Mai era si Titanul, dar nu era in raza mea de actiune. Am batut magazinele astea din coltisor in coltisor, scotocind, cautand, proband… Rezultatul? Cred ca vreo 2 rafturi de haine, hainute, geci, cosmetice, plus telefonul mobil (nu aveam!!) si nici nu mai tin minte ce, dar camera s-a umplut, ca prin minune. Si am plecat acasa cu o multime de cadouri! A fost un “buying spree” autentic, adevărat, izvorât din frustrările vieţii de student fără prea mulţi bani.
Imi amintesc perioada aia de parca a fost ieri… Voi ce ati facut cu primul salariu?
Cred că mi-am luat nişte hăinuţe şi nişte cărţi. Nu-mi mai amintesc exact, că e tare demult de atunci, dar în ordinea preferinţelor mele de atunci, musai aşa a fost!
Primul salariu…am platit o parte din restanta la intretinere. Si cu al doilea salariu, restul. Pe atunci ai mei stateau rau de tot cu banii, ca de-aia m-am si angajat in vacanta, ca sa mai usuram din datorie.
Iar in 2005, cind m-am angajat la scoala, mi-am luat din primul salariu o pereche de pantofi cu toc, din piele, pe care am dat un milion doua sute.
Ii am si acuma. Nu-i mai port,ca s-a demodat modelul, dar parca nici nu-mi vine sa-i arunc.
Primul meu salariu a fost pe la varsta de 13 ani, cand in vacanta de vara am lucrat timp de 2 luni ca si culegator de piersici in Dobrogea, pe undeva pe langa Medgidia. Pe vremea aceea se castiga foarte bine din aceasta activitate (de fapt erai platit in functie de cantitatea de fructe recoltata) si fratele meu, angajat in MApN voia sa-si ia concediu de odihna + concediu medical ca sa faca si el ce faceam eu. N-am de unde sa stiu dar tind sa-l cred pe cuvant: dupa spusele sale am castigat in 2 luni cat primea el salariu pe 4 luni (si in armata erau salarii bunicele).
Ce-am facut cu banii ?! Mi-am cumparat tot ce-mi poftea sufletelul sub supervizarea adultilor, iar pasiunea mea de atunci erau cartile dar a trebuit sa cedez in fata celor mare care spuneau ca imi trebuie si cateva randuri de haine… in rest carti, carti, carti… si nu mi-a parut rau ca uite unde am ajuns
@Cristina: eu am fost oarecum norocoasa, pentru ca ai mei s-au descurcat cumva si fara mine. de-aia mi-am si permis acea saptamana nebuna de cumparaturi. daca imi aduc aminte, eu primeam extrem de putin de la ai mei, facusem eu o socoteala si, dupa ce imi plateam caminul si abonamentul imi ramaneau mai putin de echivalentul a o paine pe zi. si m-am trezit, dupa un 500.000 pe luna care abia imi ajungeau, cu vreo 15 milioane !!!
@alter ego: din astea mai faceam si eu in copilarie, sa merg la piersici. Da’ atunci nu aveam acelasi sentiment, ca aveam casa, masa asigurate…
Din primul meu salariu de la un job part time, care la vremea respectiva credeam eu ca am castigat un munte de bani, am fost un weekend la munte. A fost ceva extraordinar, nu credeam ca voi putea face eu vreodata asta cu banii mei de buzunar.
Dar din primul salariu de la jobul serios full-time, jumatate s-a dus pe chirie si jumatate mi-a ramas sa supravietuiesc.
Eu tin minte doar atat: in momentul in care a trebuit sa imi cheltui banii castigati de mine prin munca am devenit mult mai zgarcita. Cei de la parinti se duceau foarte repede in stanga si-n dreapta, dar din momentul primului meu salariu am devenit mai precauta. Oricum, senzatia de a castiga banii tai e minunata.
Tot zgarcita m-am facut si eu, dar dupa ce am cheltuit acest prim salariu!
Cris, ma bucur ca a (re)inceput sa citesti bloguri.
Eu din primul salariu mi-am luat adidasi. Si din al doilea salariu tot adidasi si cred ca am tinut-o tot asa pentru ca am ceva adidasi acasa:))
Surprinzator sau nu (rusine din partea mea) NU mi-am cumparat ciocolata:)))))))))))))
Lasa, ca poti manca acum cata ciocolata vrei!