tumblr site counter

Dubaiul cel fermecat si lampa lui Aladin

Lampa lui Aladin

Lampa lui Aladin

Da, am fost acolo, desi parca nici mie nu-mi vine sa cred, dupa ceva ani… Si m-am bucurat de fiecare moment in care am descoperit aceasta tara pur si simplu arida in care s-au reusit atat de multe.

Este tot un post de pe vechiul Blog de Bucuresti, am zis ca merita sa il mut aici acum, ca sunteti mai multi cei care ma cititi. E de fapt un mail pe care l-am trimis atunci prietenilor, si zic eu ca exprima cel mai bine ceea ce simteam atunci.

Dubaiul e absolut uluitor, luxul e la el acasa, cladirile sunt asa cum se vad in poze, impresionante adica, foarte diferite ca arhitectura si totusi exista un foarte bun simt al echilibrului, nimic nu e intamplator, totul e la locul lui, sunt cartiere de case micute, cochete, toate la fel, albe, curate, parca scoase din cutie…Sau din faimoasa Lampa a lui Aladin – care, apropo, exista si sub forma de monument (am sa incerc sa o pozez, aici monumentele sunt singurele lucruri mai chicioase pe care le-am vazut pe aici, probabil ca au alta imagine decat avem noi sau nu au inteles conceptul).

Si cartiere de blocuri, impresionant de inalte si fiecare cu personalitatea lui. Apoi sunt faimoasii zgarie-nori, totul arata mai degraba ca in povesti decat ca in ilustratiile de pe net… Trebuie sa vezi ca sa-ti dai seama.
Este impresionanta si vegetatia, totul este VERDE si mentinut asa cu pretul muncii oamenilor, pentru ca in mod normal, aici este desert, numai nisip, si nu pot creste decat palmieri…

Asa cum se intampla in emiratul in care stam noi, un pic mai la sud de Dubai. Aici este (aproape) numai nisip si singurele animale pe care le-am vazut sunt…. camilele. Este un pic frustrant sa te afli aici dupa Dubai, insa, dupa ritmul in care se construieste, sunt absolut sigura ca peste cinci ani locul va fi greu de cunoscut. Rajul ul este un Dubai in devenire, contrastele sunt mari, aici vezi vegetatie luxurianta si ceva mai incolo nu mai creste nimic, decat palmierii desertului… Nisip, foarte mult nisip, si o caldura apasatoare care, combinata cu umezeala, nu te lasa sa stai afara mai mult de 5 minute fara sa-ti fie rau. Vedem totul din masina, nici macar la supermarketul care se afla la 2 minute de locul nostru de cazare nu putem ajunge fara masina.

Cam astea sunt primele impresii din aventura mea in desert… Si cred ca am povestit foarte putin din cate am putut vedea, incepand cu incredibilul aeroport care se intinde pe km cred si unde am vazut mai multe natii si culori decat in pozele din cartile de geografie. Si unde am trait si primul soc al barbatilor imbracati in costumele acelea traditionale, ca niste cearsafuri albe… Acum m-am obisnuit cu imaginea, si cu aceea a femeilor acoperite, si cu contrastele care exista, pentru ca aici nu impune nimeni nimanui cultura lui, asa ca langa o doamna cu fata complet acoperita poti vedea o alta cu un maieu foarte simplu cu bretelute si fusta scurta, si, ceva mai incolo, o indianca intr-un anumit costum, cu incaltaminte si pantaloni specifici, pentru ca acum am aflat ca costumele celor din nord sunt complet diferite de cele din sud, ca… In materie de costume, cele singaporeze pentru doamne mi s-au parut o nebunie. Si doamnele in cauza erau super dragute, ce sa spun.

Comments

  1. urzeala says:

    Da.. incantat mereu de ce aud despre aceste tinuturi
    Daca ar fi sa ma mai nasc inca o data, Dubai as vrea sa fie patria mea

  2. Eu nu cred ca as putea face fata temperaturilor…

  3. Iulia says:

    Da, este o problema cu temperaturile. Si cu umezeala. Practic, noi am stat tot timpul in masina… In schimb merita sa mergi si sa vezi tara, e o experienta unica.

  4. clau says:

    vreau si eu acolo…

Trackbacks

  1. [...] – stiam ca este o cafenea cu specific oriental aflata undeva in zona Garii de Nord. Cum, dupa vizita in Dubai in special, am ramas fascinata de Orient, cu tot ceea ce inseamna el, imi doream mult sa ajung [...]

Speak Your Mind

*

Facebook Like Button for Dummies