Stiti de ce mi-e ciuda mie? Ca astia cu invatamantul lor cu tot nu numai ca au zapacit copiii cu manuale, programe, nemultumiri, greve, incepe anul scolar, nu incepe anul scolar, ba inghetam anul scolar, ba nu il inghetam, ba il inghetam inainte de examene, ca sa stim o treaba… Acum zic de cei cu putere de decizie. Ministrul sau cine o mai avea in tara asta puterea de a decide cand incepe anul scolar, au decis ca acesta sa inceapa musai lunea.
Asa cum cade Pastele duminica, ar fi inteles Gabita de acum 20 si ceva de ani, acu’ doamna Iulia, careia ii mai spun si saru’ mana pustoaicele de la scara blocului, provocand multe intrebari de genul: “Oare cat de batrana arat de-mi spun pustoaicele saru’mana?”.
Da, numai ca atunci, acum 20 si ceva de ani, scoala incepea pe 15 septembrie, indiferent daca 15 septembrie pica lunea, sau martea sau miercurea… Precum Craciunul, adicatelea. Ma rog, o exceptie exista: duminica. Pentru ca duminica nu erau ore 
.
Prima zi mea de scoala
Stateam la bunici. Mamaia imi explicase ca o sa merg la scoala „ca sa fiu om”. Tata, de fiecare data cand se plictisea sa imi citeasca povesti, imi spunea ca o sa merg curand la scoala si o sa invat sa mi le citesc singura.
Asa ca sentimentul pe care l-am avut in acea dimineata de 15 septembrie, cand imi beau laptele cu cacao si imi mancam batonasul cumparat de tataie de la colt, a fost de nerabdare. Incepea scoala, urma asadar sa stiu sa citesc povesti si „sa fiu om”.
Inutil sa spun ca in acea dimineata m-am trezit de la 5. Si ca am trezit intreaga casa. Era racoare afara, inceput de toamna, si acum imi amintesc mirosul acela de lapte, amestecat cu mirosurile gradinii… de struguri care se coceau, si de flori, si de iarba. Mi s-a parut o vesnicie pana cand ne-am hotarat sa plecam: eu, mama si o matusa care in anul acela era suplinitoare chiar la scoala mea.
M-am intors dezamagita. Primisem manualele alea cu tot felul de mazgaleli prin ele, insa sa citesc nu stiam. Mai aveam insa o speranta: m-am dus la mamaia sa o intreb daca acum m-am facut om. Si mi-a zis ca am multi ani de invatatura inainte pana sa ajung acolo.
Am adormit trista. Nu era mare lucru de capul scolii asteia.
Bafta la concurs (parca era un concurs cu Prima zi de scoala).
Multumesc, multumesc. Nu particip la concurs, am scris postul pentru ca eu chiar ma gandesc pe 15 septembrie la scoala si copilarie… Insa apreciez gestul de a-mi ura succes
Hai ca n-a fost asa de rau
Nu, a fost chiar frumos
Mmmm…bun ca o prajitura…Sa fie coincidenta chestia cu saru’ mana…hmmm, se intampla si pe la casele altora, eu raspund ”salut”. Cand o sa raspund cu ”Sa traiesti” cred ca va fi totul pierdut
)
M-ai inspirat si mi-am amintit si eu prima mea zi de scoala, o sa scriu despre asta.