
Iata de ce nu reusesc aproape niciodata sa prind ziarul gratuit de la metrou. Inteleg sa iei un exemplar, doua, trei, poate vrea si vecinul/prietenul/fratele/nepotul. Dar sa le iei pe toate?
De nenea asta imi este un pic mila, pentru ca se vede de la o posta ca este amarat. Insa am si eu oful meu. Cum naiba la noi nu se poate sa lasi un teanc de ziare si fiecare sa isi ia cate unul? Si asta se intampla cu orice.
Cand o sa ajungem sa intelegem si noi civilizatia asta?
Sa intelegem ca faptul ca e gratis nu iti da dreptul sa iei totul. Sa mergem pe dreapta pe scarile rulante, ca poate sunt oameni in spatele nostru care se grabesc. Sa lasam curat in urma noastra, oriunde mergem. Sa vorbim incet sau pe un ton normal pe strada, nu sa urlam cat ne tine gura, pentru ca nu suntem singuri. Sa ne gandim inainte de a face ceva, daca acel ceva nu dauneaza cuiva…
Stiu, stiu ca intrebarile mele sunt retorice…

Acelasi lucru se intampla cu Adevarul de seara in Brasov si cu reclamele care ar trebui sa fie distribuite in cutiile postale http://blog.alter-ego.ro/personale/circuitul-reclamei-in-natura/
Ei, la noi s-au mai saturat de reclame, am fost chiar uimita sa gasesc ditai teancul de cataloage IKEA la scara blocului, insa au stat cateva ore acolo, pentru ca fiecare chiar isi lua cate unul, maxim 2.
Subscriu legat de adevarul de seara in Brasov. Nu o data m-am facut de cacao incercand sa iau ziarul, cand de fapt era doar poza lui…:)